Infectia cu virusul SARS-CoV-2 este responsabila pentru aparitia până acum în România a peste 650.000 de cazuri confirmate de COVID-19 și peste 16.000 de decese. In conditiile in care pana in prezent nu exista terapii specifice care sa vindece boala, utilizarea vaccinurilor are o importanta esentiala pentru reducerea impactului pandemiei. Implementarea corecta a vaccinarii anti COVID-19 este in mod particular importanta la pacientii cu boli reumatice de tip inflamator sau autoimun, la care se poate intalni reducerea performantei sistemului imun, urmare consecintelor bolii sau tratamentului cu medicamente imuno-supresoare.
Vaccinurile impotriva COVID-19 utilizate in UE, inclusiv in Romania, au fost aprobate pe baza unor studii intensive care au dovedit eficacitatea si siguranta acestora. Ele se bazeaza pe injectarea unor fragmente sintetice de informatie genetica (ARN-ul mesager), care determina aparitia la persoana vaccinata a unui raspuns cu anticorpi neutralizanți și celule imune, ce vor contribui la protecția împotriva COVID-19. Aceste vaccinuri nu folosesc particule virale vii sau intregi, motiv pentru care nu pot transmite virusul de la o persoana la alta, nu pot determina imbolnavirea si nu pot modifica informatia genetica a persoanei vaccinate. La nivel mondial, pana in prezent au fost vaccinate peste 15 milioane de persoane, fara semnale notabile de reactii adverse majore. Aceste vaccinuri nu contin derivati din ou sau alte produse animale, de asemenea nici aluminiu.
Pacientii cu boli reumatice de tip inflamator sau autoimun sau cei tratati cu medicamente imunosupresoare pot fi vaccinati anti COVID-19, fara restrictii. Sunt aplicabile contraindicatiile si atentionarile generale privind vaccinarea. Conform datelor existente, eficacitatea si siguranta vaccinurilor anti COVID-19 aprobate in UE sunt similare.
Pentru a asigura eficacitatea maxima a vaccinarii, in mod ideal este recomandabil ca aceasta sa fie realizata intr-un moment cand boala reumatica este bine controlata sau inainte de inceperea tratamentului imunosupresor. Pentru pacientii aflati deja in cursul unui tratament imunosupresor, vaccinarea poate fi facuta de regula fara sa necesite modificarea schemei de tratament antireumatic. In situatii particulare, medicul reumatolog poate decide altfel, tinand cont de tipul bolii reumatice, gradul de activitate al acesteia, tratamentul imunosupresor folosit (cu atentie speciala la pacientii tratati cu Rituximab), precum si de comorbiditatile prezente.
Nu exista informatii care sa ateste ca vaccinarea impotriva COVID-19 ar putea reactiva bolile reumatice de tip inflamator sau autoimun, de asemenea nu au fost semnalate reactii adverse particulare post-vaccinare la acesti pacienti.
Pacientii cu boli reumatice de tip inflamator sau autoimun sau cei tratati cu medicamente imunosupresoare care au avut COVID-19 pot fi vaccinati, de regula nu mai devreme de 28 zile de la infectie. Pacienti cu functie deficitara a sistemului imun au fost inclusi in studiile clinice de aprobare a vaccinurilor anti COVID-19, dar pentru moment nu au fost comunicate date specifice de siguranta pentru acest grup. Desi este posibil ca in aceasta situatie eficacitatea vaccinarii sa fie diminuata, vaccinarea acestor pacienti este recomandabila, pentru reducerea riscului de imbolnavire cu COVID-19.
Protectia asigurata de vaccin poate varia de la o persoana la alta si se instaleaza progresiv, fiind considerata maximala la o saptamana dupa a doua doza vaccinala. Chiar si persoanele vaccinate trebuie sa continue sa respecte masurile generale de protectie anti COVID-19: purtarea mastilor faciale, distantarea fizica, evitarea locurilor aglomerate, igiena mainilor.
Medicul reumatolog va putea individualiza atitudinea de urmat, functie de particularitatile fiecarui caz. Aceste recomandari se bazeaza pe datele stiintifice disponibile la acest moment si vor fi actualizate pe masura acumularii cunostintelor referitoare la subiect.